„Radu Afrim și prietenii”

„Radu Afrim și prietenii”

23 octombrie 2017 / ARCUB, Hanul Gabroveni, Sala Arcelor

 

O întâlnire informală prilejuită de lansarea, în cadrul Festivalului Național de Teatru, a volumului în limba engleză semnat de Cristina Rusiecki, Radu Afrim. The Fabric of Fragility, proiect al Asociației ENTHEOS, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. La eveniment a participat și „subiectul” cărții, regizorul Radu Afrim.

 

Alături de organizatori, criticul de teatru Cristina Rusiecki și-a propus o lansare atipică, în care locul discursurilor pompoase a fost luat de mărturisirile actorilor, scenografilor și coregrafilor cu care Radu Afrim a lucrat de-a lungul carierei. Ce îi leagă și ce îi dezleagă de Radu Afrim pe actorii Coca Bloos, Emilia Dobrin, Constantin Cojocaru, Nicoleta Lefter, Florentina Ţilea, Emilian Oprea, Liviu Pintileasa, Pavel Bartoş, Ruxandra Maniu sau Flavia Giurgiu? Dar pe scenografa Iuliana Vîlsan? Care au fost cele mai frumoase momente din întâlnirile lor? Dar cele mai vesele?

 

Iată și cîteva mărturisiri din timpul întâlnirii:

 

Iuliana Vîlsan: Radu are această dimensiune a căutării. Reușești să rîzi de lucrurile care sînt dramatice, reușești să plîngi de lucrurile care sînt senine, să ștergi automatismul care te duce spre o anumită reacție.

 

Emilia Dobrin: Pentru mine, întîlnirea cu Radu a fost semn. Mi-a schimbat înțelegerea despre ce înseamnă teatru și cum funcționezi în el. Întîlnirea cu el m-a făcut să abordez altfel fiecare personaj.

Foarte mulți dintre noi pot să-i mulțumească lui Radu pentru sensibilitatea lui civilă. Cînd mi-a fost greu, el m-a ținut tare.

 

Liviu Pintileasa: Momentul miraculos în întîlnirea mea cu Radu a fost cînd, la un moment dat, într-o dimineață, mi-a zis: „Măi, Pintileasa, nu vrei să vii și tu cu mine la fotografii?”. În momentul acela am simțit că Radu mă apreciază. Că sînt actor!

A mai fost un moment în care m-am simțit foarte bine. Ne urcăm în mașină și mergem să vedem spectacolele lui Radu în țară. La o premieră – cred că eram la Sfîntu Gheorghe – , eram vreo patru în mașină. Și am auzit pe stradă pe cineva spunînd: „Au venit actorii lui Afrim să vadă spectacolul”. M-am simțit foarte bine: eram unul dintre actorii lui Afrim.

 

Florentina Țilea: Radu mi-e foarte drag. Mă vede la toate spectacolele lui. Prima amintire cu Radu este din timpul facultății. I-am văzut un examen. A fost un moment atît de puternic pentru noi, pentru mine și Marius Manole, încît i-am spus domnului profesor că noi așa vrem să facem teatru, că ce facem la școală nu ne caracterizează, că este o metodă conservatoare. Noi vrem ca în spectacolele lui Radu Afrim! A urmat un conflict. Domnul profesor s-a supărat. Nu a venit la școală mult, mult timp. Am făcut o mică revoluție cu Manole la care s-au alăturat și ceilalți colegi.

 

Emilian Oprea: Radu e rău, Radu e egoist, Radu urăște, Radu bîrfește, dar Radu face lucrurile astea ca un copil. Radu urăște ca un copil... iubește ca un copil. Radu e foarte cinstit. Asta se vede și din spectacolele lui. Mie mi-e dor și drag de el. O parte din ce sînt acum i se datorează. A fost singurul regizor care mi-a dat un rol principal într-un spectacol superb, Plaja. La Tudor Giurgiu am jucat un rol într-un film (rolul principal din De ce eu?, n.n.). Nu am dat casting pentru că Tudor Giurgiu a spus că m-a văzut într-un spectacol de Radu Afrim.

 

Ada Navrot: Am fost spectator de la primele lui spectacole pe care le-am detestat profund. Nu înțelegeam ce se întîmplă cu regizorul acesta. După aceasta, încet-încet, am devenit un fan... fanatic. Pînă la capăt!

 

Iris Spiridon: Nu cred că există un regizor mai bun. Sincer!

 

Flavia Giurgiu: Radu este cel mai tînăr om pe care îl cunosc. Îl ador!

 

Ioana Bugarin: Faptul că Radu Afrim a crezut în mine m-a făcut să descopăr în mine ceva ce poate aș fi putut să descopăr mult mai tîrziu. E un om extraordinar. Foarte sensibil și incredibil de talentat.

 

Victoria Cociaș: Întîlnirea de atunci (de la Cheek to Cheek – n.n.) a fost superbă. Atunci am cîntat prima oară. Am adorat personajul din acel spectacol.

Cît despre subiectul acestei întîlniri, Radu Afrim? Iată ce spune: „Îmi fac treaba și cred că a existat în teatrul românesc o bucățică goală pe care am umplut-o eu”.

 

 

Vezi și articolul de pe B-Critic.ro.

 

 

Link YouTube: